Cauta

Judeţul Dâmboviţa

   

Situat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali, în zona de contact a Câmpiei Române cu Subcarpaţii Munteniei, judeţul Dâmboviţa are un relief variat ce se desfăşoară în trepte: la nord se înalţă Munţii Bucegi şi Leaota, cărora le urmează spre sud zona dealurilor Subcarpaţilor Munteniei, platforma Cândeşti, în continuare, câmpia înaltă a Târgoviştei şi câmpia Titu.

Se învecinează la vest cu judeţul Argeş, la est cu judeţul Prahova, la sud-est cu judeţul Ilfov, la sud cu judeţele Giurgiu şi Teleorman şi la nord cu judeţul Braşov.

 

 

- Cu o suprafaţă de 4054 km2, judeţul Dâmboviţa este unul din cele mai mici judeţe din ţară, reprezentând 1,7% din teritoriul ţării, situându-se ca întindere pe locul 37 între judeţe.

- Descoperirile arheologice din albiile râurilor Argeş, Ialomiţa şi Dâmboviţa, precum şi din oraşul Târgovişte atestă existenţa unei vieţi intense încă din paleolitic.

- Târgovişte a devenit capitala istorică a regiunii Valahia, în timpul perioadei feudale, când între 1386 şi 1418, Mircea cel Bătrân a stabilit reşedinţa sa domnească aici. De-a lungul secolelor, Târgovişte a continuat să fie principala cetate de scaun ducând o politică de independenţă sub domnia lui Vlad Ţepeş, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, Petru Cercel. Deşi în 1660, din ordinul turcilor se distruge Curtea Domnească, iar Bucureştiul a devenit noua capitală a Regiunii, Târgoviştea continuă să fie implicată în afacerile politice şi economice.

 

 

- Clima temperat continentală este mai umedă şi răcoroasă în zonele înalte, iar în zonele joase cu precipitaţii mai reduse şi temperaturi mai ridicate.

- Resursele naturale cuprind o gamă importantă de bogăţii constituite în principal din : zăcă - minte de ţitei, gaze naturale, cărbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare, gresie.

- Economia judeţului este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad ridicat de diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică, industria de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse din minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria textilă şi de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei, gaze naturale şi agregate minerale pentru construcţii.

 

 Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura vegetală şi creşterea animalelor. Producţia vegetală este orientată cu precădere spre cultura cerealelor boabe, cartofilor, legumelor şi fructelor. Producţiile obţinute la fructe, legume şi cartofi plasează judeţul Dâmboviţa în categoria marilor producători ai ţării. În anul 2011 judeţul Dâmboviţa a dat 7,3% din producţia de fructe (107,6 mii tone, locul 2 pe ţară), 7,3% din producţia de legume a ţării (305,0 mii tone, locul 2 pe ţară); 4,8% din producţia de cartofi (194,3 mii tone, locul 5 pe ţară). La producţia animală, Dâmboviţa ocupă locul 3 în ierarhia judeţelor, la producţia de ouă (256 milioane bucati cu 4,0%), locul 7 la producţia totală de carne (48412 tone greutate în viu cu 3,6%) şi locul 20 la producţia de lapte de vacă şi bivoliţă (985 mii hl cu 2,2%). 

Judeţul Dâmboviţa are cea de-a patra densitate de reţele de drumuri din România cu 46,1 km la 100 de km2. Densitatea reţelei de căi ferate este de 2,4 km la 100 km2, situându-se sub media naţională de 4,5 km la 100 km2.

În judeţul Dâmboviţa învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupându-l universitatea Valachia cu cele 9 facultăţi şi 3 colegii cu profiluri diverse (tehnic, economic, juridic, umanist, teologic).

Judeţul Dâmboviţa are o remarcabilă tradiţie culturală, la Dealu, s-a tipărit prima carte – în 1508, la doar 50-60 ani de la descoperirea tiparului. Aici, Petru Cercel, voievod umanist, a înfiinţat, după model occidental prima “curte literară”.

La Târgovişte dăinuie celebrele “ruinuri” ale curţii domneşti, cântate de mari poeţi paşoptişti. Aici, “poeţii Văcăreşti” au pus bazele limbii literare moderne şi s-a născut graţie lui Heliade Rădulescu, primul act de normare al limbii române. La Potlogi, se află în plin proces de  restaurare Palatul Brancovenesc, monument de arhitectură medievală românească de mare valoare.

În apropiere de Ghergani, se află conacul şi parcul dendrologic “Ion Ghica“, în curs de amenajare şi restaurare în circuitul cultural.

 

Judeţul Dâmboviţa constituie o zona turistică  de mare interes datorită numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de artă de o valoare considerabilă, cărora li se adaugă pitorescul văilor Dămboviţei si Ialomiţei, cu numeroasele forme carstice (Peştera Ialomicioara, Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului, etc.) şi frumuseţea masivelor Leaota şi Bucegi.

De asemenea, staţiunea balneoclimaterică Pucioasa atrage numeroşi turişti la odihnă şi tratament.