Cauta

Geografie

Situat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali, în zona de contact a Câmpiei Române cu Subcarpaţii Munteniei,  judeţul Dâmboviţa are un relief variat ce se desfăşoară în trepte: la nord se înalţă Munţii Bucegi şi Leaota, cărora le urmează spre sud zona dealurilor Subcarpaţilor Munteniei, platforma Cândeşti, în continuare, câmpia înaltă a Târgoviştei şi câmpia Titu.
Se învecinează la vest cu judeţul Argeş, la est cu judeţul Prahova, la sud-est cu judeţul Ilfov, la sud cu judeţele Giurgiu şi Teleorman şi la nord cu judeţul Braşov.
Clima temperat continentală este mai umedă şi răcoroasă în zonele înalte, iar în zonele joase cu precipitaţii mai reduse şi temperaturi mai ridicate.
Resursele naturale cuprind o gamă importantă de bogăţii constituite în principal din : zăcăminte de ţitei, gaze naturale, cărbune, sulf, ape sulfuroase, marne,calcare, gresie.
Cu o suprafaţă de 4054 km2 , judeţul Dâmboviţa este unul din cele mai mici judeţe din ţară, reprezentând 1,7% din teritoriul ţării, situându-se ca întindere pe locul 37 între judeţe.
Structura administrativă a judeţului cuprinde:
2 municipii :  - Târgovişte - reşedinţa judeţului, Moreni;
5 oraşe : Fieni, Pucioasa, Găeşti, Titu, Răcari;
82 comune şi 353 sate.
Alte localităţi: Aninoasa, Băleni, Bărbuleţu, Bilciureşti, Brăneşti, Brăniştea, Brezoaele, Buciumeni, Bucşani, Butimanu, Cândeşti, Ciocăneşti, Cobia, Cojasca, Comişani, Conţesti, Corbii Mari, Cornăţelu, Corneşti, Costeştii Din Vale, Crângurile, Crevedia, Dărmaneşti, Dobra, Doiceşti, Dragodana, Dragomireşti, Finta, Glodeni, Gura Foii, Gura Ocniţei, Gura Şuţii, Hulubeşti, I. L. Caragiale, Iedera, Lucieni, Ludeşti, Lunguleţu, Malu Cu Flori, Măneşti, Mătăsaru, Mogoşani, Moroeni, Morteni, Moţăieni, Niculeşti, Nucet, Odobeşti, Petreşti, Pietroşiţa, Poiana, Potlogi, Produleşti, Pucheni, Răzvad, Runcu, Sălcioara, Şelaru, Slobozia Moară, Şotânga, Tărtăşeşti, Tătărani, Ulieşti, Ulmi, Văcăreşti, Valea Lungă, Valea Mare, Valeni-Dâmboviţa, Vârfuri, Vişina, Vişineşti, Voineşti, Vulcana-Băi.
  Municipiul TÂRGOVIŞTE - fostă reşedinţă domnească şi capitală, actualmente municipiu şi sediul administrativ al judeţului, a deţinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar şi cultural al Ţării Româneşti. Oraşul este situat pe o terasă înaltă de 260 de metri, deasupra Văii Ialomiţei, la limita între regiunea deluroasă subcarpatică şi de câmpie. Pe aici trecea drumul comercial cel mai important care lega Transilvania de Dunăre pe la Rucăr - Câmpulung - Târgovişte - Târgşor - Brăila, cu ramificaţii spre Bucureşti.
   Perioada medievală i-a adus recunoaşterea ca târg de importanţă europeană, unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente, cu cele ale producătorilor locali.
   Datorită poziţiei geografice favorabile, Târgoviştea este punctul de plecare spre câteva trasee de o valoare deosebită pentru turismul românesc : la numai 60 de km se află oraşul Sinaia - denumit "Perla Văii Prahovei", iar pe o variantă a acestui traseu se ajunge în Masivul Bucegi. Urmând firul Dâmboviţei, se pătrunde în culoarul Rucăr - Bran, unde frumuseţea peisajului şi monumentele naturale, istorice şi de arhitectură au dezvoltat o reţea de agroturism montan. De asemenea, oraşul se află la numai 75 de km de Bucureşti şi este un important nod de cale ferată, ceea ce facilitează contacte permanente cu toate oraşele mari ale ţării.
   Alături de mărturiile trecutului, stau coloşii industriali ai secolului XX, conferind astfel oraşului o aură încărcată de misticismul istoriei şi tumultul vieţii moderne.
Municipiul Moreni este amplasat în partea de NE a judeţului, la o distanţă de 22 km faţă de reşedinţa judeţului Dâmboviţa. La nord, municipiul Moreni se învecinează cu com. Iedera, la sud cu com. IL Caragiale, la Est cu com. Filipeştii de Pădure (jud. Prahova), iar la vest cu com. Gura-Ocniţei.
Municipiul Moreni este amplasat în depresiunea care-i poarta numele, marginită de dealuri, cele mai înalte vârfuri atingând 500-600 metri, în partea de nord, iar in partea de sud înălţimile sunt sub 500 m. În partea sudică a municipiului se află zona de ,,Câmpie piemontană înaltă a Cricovului Dulce”, cunoscută sub denumirea de ,,Câmpia Măgurii, caracterizata prin denivelări de 100 –150 metrii faţă de Subcarpaţi, de unde coboară în pantă lina până la înălţimea de 320 metri.
Principalele obiective turistice ale oraşului sunt: Parcul Central, Muzeul Petrolului, monumentele ridicate în memoria eroilor neamului amplasate în: str. AI.I.Cuza, Parcul Central, str. Mihai Viteazul.
Municipiul este situat într-un climat temperat continental, caracterizat prin ierni lungi şi blânde şi veri călduroase moderat, influenţate într-o foarte mare măsură de pădurile care-l înconjoară.
  Oraşul Fieni a căpătat statutul de oraş în anul 1968 şi se înscrie printre localităţile  importante ale judeţului Dâmboviţa, fiind situat între râul Ialomiţa şi afluentul său Ialomicioara de Vest ( Runcu ) în regiunea subcarpaţilor.
   Situat în partea de nord a judeţului, îl desparte de ultima comună Moroieni, numai 10 km. Fiind direct legat de Municipiul Târgovişte, reşedinţa judeţului Dâmboviţa şi de Bucureşti, capitala ţării, printr-o cale  ferată directă Bucureşti – Titu – Târgovişte – Fieni şi prin şoseaua naţională nr. 71 Bucureşti – Bâldana - Târgovişte – Fieni – Sinaia – Braşov (distanţa Bucureşti – Fieni fiind de 115km.).
   Se învecinează la nord cu Buciumeni şi cu satul Dealu Mare, legătura făcându-se pe valea Ialomiţei, pe malul drept. De asemenea cu comuna Runcu, satul Bădeni, accesul făcându-se pe şoseaua comunală Fieni – Runcu ce urmează cursul apei Ialomicioara de Vest şi care se continuă cu drumul forestier, cu punct terminus masivul Leaota. La sud cu oraşul Pucioasa, principala staţiune balneoclimaterică, legătura făcându-se prin D.N. 71 şi prin calea ferată. La est cu comuna Bezdead şi cu oraşul Pucioasa   (satele Bela, Miculeşti, Diaconeşti, Şerbăneşti ), iar la Vest cu Vulcana Băi şi Bărbuleţu.
  Oraşul Pucioasa este amplasat la o distanţă de 20 km nord faţă de municipiul Târgovişte având ca vecini la nord comuna Moţăieni, oraşul Fieni şi comuna Bezdead, la sud comuna Brăneşti, la est comuna Vârfuri şi Glodeni, la vest comuna Vulcana Băi. Oraşul are o suprafaţă de 40 kmp cuprinzând zona deluroasă, fiind străbătut de albiile râului Ialomiţa şi pârâului Bizdidel. Oraşul este atestat ca fiind staţiune balneoclimaterică în care funcţionează două unităţi de tratament balnear respectiv complexele CERES si TURIST.  
Oraşul Găeşti se află situat în partea de sud - vest a judeţului Dâmboviţa, la contactul dintre Câmpia Română (Găvanul Burdea) cu Piemontul Cândeşti, între văile râului Argeş la sud - vest şi Sabarul la nord - est.
   Prima menţiune referitoare la atestarea documentară a oraşului Găeşti datează din 19 iulie 1498 de pe timpul lui Radu cel Mare, fiul lui Vlad Călugărul iar în anul 1998 când s-au împlinit 500 ani de la înfiinţarea aşezării ce poartă numele legendarului Gaie, negustor care-şi vindea marfa într-un târg la răscrucea acestor drumuri, anual, la 19 iulie se serbează ,,zilele oraşului”.    Mărturiile arheologice descoperite de-a lungul timpului la Puntea de Greci (la 8 km de Găeşti), Ioneşti (6 km), Mogoşani şi Mătăsaru, confirmă asezări omeneşti cu mult mai vechi (neoliticul târziu) şi chiar urme ale geţilor şi romanilor.
   Ca orice aşezare omenească, oraşul s-a dezvoltat în timp, în special după 1970 când intra în funcţiune Întreprinderea de Utilaj Chimic (astăzi UTCHIM S.A) înscriind oraşul în peisajul industrial al tării ca mecanicul şef al industriei Chimice iar apoi cu Întreprinderea de Frigidere (azi S.C. Arctic S.A.) devenind „polul frigului românesc”. 
Fiind aşezat în partea de sud a judeţului, oraşul Titu este atestat documentar printr-un hrisov domnesc, datat din primăvara anului 1635, ca o veritabilă oază de verdeaţă cu pitoresc deosebit.
   Aflată în mijlocul unei câmpii ce-i poartă numele, străbătută de ape limpezi cu debite constante, localitatea se prezintă ca un important nod feroviar, având o poziţie mediană faţă de oraşele Bucureşti, Piteşti, Târgovişte.
   Trecutul său aduce mărturii ale dezvoltării societăţii româneşti, care pun în prim plan rolul locuitorilor la continua transformare a acestui oraş.
  Oraşul Răcari din judeţul Dâmboviţa a fost redeclarat oraş în noiembrie 2004 şi este situat la jumătatea distanţei dintre Bucureşti şi Târgovişte, pe DN 71. Această localitate are o suprafaţă destul de importantă, 7894 ha, din care 5530 ha teren agricol.
   Pe lângă importanţa şi rolul ei economic, localitatea este recunoscută şi datorită personalităţilor politice şi culturale, precum Ion D. Ghica, scriitor şi om de marcă în viaţa politică şi economică a României. De reţinut este şi faptul că în perioada 1948-1950 Răcari a fost declarat oraş, iar între anii 1950-1967 a devenit reşedinţa raionului Răcari.
   Oraşul Răcari este o localitate a cărei economie nu are o ramură preponderentă, existând un echilibru între producţia agricolă şi cea industrială. Profilul ei economic înscrie existenţa unei fabrici de zahăr, a unei fabrici de confecţii, precum şi a unor secţii de construcţii metalice şi tâmplărie.