Cauta

Cultura

Judeţul Dâmboviţa are o remarcabilă tradiţie culturală, la Dealu, s-a tipărit prima carte – în 1508, la doar 50-60 ani de la descoperirea tiparului. Aici, Petru Cercel, voievod umanist, a înfiinţat, după model occidental prima “curte literară”.
La Târgovişte dăinuie celebrele “ruinuri” ale curţii domneşti, cântate de mari poeţi paşoptişti. Aici, “poeţii Văcăreşti” au pus bazele limbii literare moderne şi s-a născut graţie lui Heliade Rădulescu, primul act de normare al limbii române.
La Potlogi, se află în plin proces de  restaurare Palatul Brâncovenesc, monument de arhitectură medievală românească de mare valoare.
În apropiere de Ghergani, se află conacul şi parcul dendrologic “Ion Ghica“, în curs de amenajare şi restaurare în circuitul cultural.
Personalităţi ale locului
La Târgovişte au trăit şi au creat o parte din operele lor cronicarii:
- Stolnicul Constantin Cantacuzino,
- Radu Popescu şi Stoica Ludescu,
- Călugărul Macarie şi diaconul Coresi.
- În comunele omonime s-au născut poeţii Văcăreşti şi scriitorul I.L.Caragiale care a văzut lumina zilei în mahalaua Haimanale care îi poartă acum numele.
La Târgovşte s-au născut, I.H.Radulescu, Vasile Cârlova şi Grigore Alexandrescu.
Tot aici şi-au desfăşurat o parte din activitate Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu şi Smaranda Gheorghiu (Maica Smara).
Dâmboviţeni prin origine sunt şi:
- pictorul Nicolae Grigorescu (sat Pitaru comuna Potlogi),
- savantul doctor Gheorghe Marinescu şi Alexandru Brătescu Voineşti,
- artiştii plastici Gheorghe Petraşcu şi Gabriel Popescu,
- compozitorul Ionel Fernic şi actorii Tony Bulandra şi Mihai Popescu.

Târgoviştea a fost unul din marile centre de culturã ale evului mediu românesc şi sud-est european. Locuri de cult ortodox de mare valoare, precum Bisericile Domneşti, Mânãstirile Stelea şi Dealu, biserica Mitropoliei, a Târgului dar şi Biserica Catolicã, sunt mãrturii ale gloriei secolelor trecute.
O lungã înşiruire de nume datorate Târgoviştei înseamnã prioritãţi pentru cultura româneascã. Astfel, cãlugãrul Macarie a imprimat în teascurile Mãnãstirii Dealu, în vremea lui Radu cel Mare, primele tipãrituri din ţarã, în limba slavonã - trei cãrţi ecleziastice, tradiţia fiind continuatã de Dmitri Liubovici şi de diaconul Coresi. Tot de aici dateazã primele xilogravuri româneşti.
Domnitorul Neagoe Basarab este considerat primul erudit român. Lucrarea sa "Învãtãţurile cãtre fiul meu Teodosie" poate sta alãturi de "Principele" lui Machiaveli, ca una dintre scrierile europene importante din sec. XVI. În aceeaşi vreme, Gavril Pretul scrie "Viaţa Patriarhului Nifon". Datoritã comentariilor sale politice, el este considerat un precursor al pamfletului românesc.
Scurta domnie a lui Petru Cercel (1583-1585), erudit renascentist adimirat de Henric III de Valois şi de curţile Veneţiei şi Romei este deosebit de importantã. El reconstruieşte şi înfrumuseţeazã palatul domnesc, biserica şi parcul acestuia, realizeazã aducţiunea de apã pe conducte de olane, deschide prima turnãtorie de bronz pentru tunuri şi în sfârşit, înfiinţeazã prima academie domneascã.
Matei Basarab şi domnul Moldovei Vasile Lupu ridicã fiecare în ţara celuilalt câte o bisericã, în semn de prietenie. Aceasta va determina inspiraţia reciprocã a meşterilor zidari, adicã unificarea stilisticã a arhitecturii româneşti. În vremea lui Matei Basarab se formeazã în tipografiile de la Dealu şi Mitropolie, douã centre de copişti şi miniaturişti. Apar primele cãrţi tipãrite în limba românã: "Carte româneascã de învãţãturã" în Moldova şi "Îndreaptarea legii" la Târgovişte, care pot fi considerate printre primele coduri de limbã naţionalã din Europa.
Secolul XVI reprezintã şi perioada în care se dezvoltã la Târgoviste o adevãratã şcoalã de zugravi şi iconari, din care fac parte Dobromir şi fiul sãu, urmaţi în secolele urmãtoare de Stroe şi Radu (de la care s-a pãstrat singurul caiet de modele din epocã, folosit pânã în 1870). Iar din 1698, Constantinos, Ioan, Ioachim şi Stan formeazã o echipã care picteazã câteva biserici din Târgovişte, printre care şi cea Domneascã. Remarcabilã este şi sculptura în lemn, cu deosebire a iconostaselor încrustate.
Secolul XVII este marcat profund de lunga domnie a lui Constantin Brâncoveanu. Se creeazã acum un stil arhitectural specific românesc, aplicat la marile biserici şi conace construite în aceastã vreme şi care va fi preluat de celebri arhitecţi români moderni. Este vorba de arcaturi cu acolade la cerdace şi foişoare, cu stâlpi din piatrã bogat ornamentaţi.
Primul stihuitor cult român este considerat Udrişte Nãsturel care în traducerile sale menţioneazã caracterul latin al limbii române. Se pune baza învãţãmântului în Ţara Româneascã prin şcoala înfiinţatã în 1646, în Târgovişte.
La cumpãna dintre veacurile XVIII si XIX se poate vorbi despre o adevãratã şi originalã renaştere spiritualã naţionalã, generatã de scriitori ai acestor meleaguri, care au aşezat temeliile moderne ale limbii române: Ienãchiţã, Nicolae şi Iancu Vãcãrescu, Vasile Cârlova, Ion Heliade Rãdulescu, Grigore Alexandrescu, Alexandru Vlahuţã, Ion Ghica, Ion Alexandru Brãtescu Voineşti, Iancu Constantin Visarion, Elena Vãcãrescu şi Smaranda Gheorghiu (Maica Smara) - autoarea unor note ale cãlãtoriilor sale care au purtat-o pânã la Polul Nord.
Documente importante, manuscrise şi cãrţi rare pot fi vãzute şi studiate la Muzeul de Arheologie, Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului, Muzeul Scriitorilor, Muzeul pictorului Petraşcu, Casa Sindicatelor, a Tineretului, Casa de Culturã a Municipilului sunt de asemenea locuri de rãspândire a culturii în oraş. Aici au avut loc în ultimul deceniu douã ediţii internaţionale de teatru, numeroase festivaluri internaţionale de folclor, aici se desfãşoarã Festivalul Naţional de Romanţe "Crizantema de Aur" care a ajuns la a 30-a sa ediţie. Vernisaje expoziţionale, lansãri de carte, completeazã o intensã viaţã culturalã.